Rolul spiritualității într-o schimbare mondială
Dr. Bruce H. Lipton
Trăim cu adevărat vremuri interesante. Provocările și crizele cu care se confruntă lumea astăzi sunt semne de schimbare iminentă a civilizației. Suntem în pragul unei schimbări evolutive globale incredibile. Panoplia actuală de crize globale dezvăluie colectiv că ne confruntăm cu propria noastră dispariție. Oamenii de știință recunosc că degradarea actuală a mediului și pierderea masivă de specii sunt dovezi că ne aflăm adânc în cea de-a șasea extincție în masă care a lovit Pământul de la originea vieții. Spre deosebire de primele cinci decese masive, atribuite unor cauze fizice, cum ar fi răsturnările geologice care distrug viața și impactul cometelor și asteroizilor, valul actual de dispariții se datorează unei surse mult mai apropiate de casă: comportamentul uman. Modul nostru de viață face ravagii în comunitatea globală și supraviețuirea noastră este acum pusă sub semnul întrebării.
Crizele sunt prevestitoare ale evoluției. Albert Einstein a spus cu înțelepciune: „Nu putem rezolva problemele cu aceeași gândire care le-a creat”. În consecință, speranța și mântuirea planetei constă în adoptarea noilor cunoștințe revoluționare care se dezvăluie la frontierele științei. Această nouă conștientizare spulberă vechile mituri și rescrie „adevărurile” care modelează caracterul civilizației umane.
Noua știință revizuiește patru credințe fundamentale care modelează civilizația. Aceste ipoteze greșite includ: 1) Viziunea newtoniană a primatului unui Univers fizic, mecanic; 2) Biologia controlului genelor; 3) Evoluția rezultată din mutații genetice aleatorii; și 4) Evoluția este condusă de o luptă pentru supraviețuirea celui mai potrivit. Aceste credințe eșuate reprezintă „Cele patru ipoteze ale Apocalipsei”, deoarece ele conduc civilizația umană în pragul dispariției.
Știința modernă se bazează pe „adevăruri” verificate prin observarea și măsurătorile exacte ale fenomenelor lumii fizice. Știința ignoră tărâmul spiritual pentru că nu este supusă analizei științifice. La fel de important, succesul predictiv al teoriei newtoniene, subliniind primatul unui Univers fizic, a făcut din existența spiritului și a lui Dumnezeu o ipoteză străină care nu oferea principii explicative necesare științei.
În urma teoriei newtoniene, cu Mâna lui Dumnezeu în afara drumului, societatea a fost preocupată să domine și să controleze Natura. Teoria lui Darwin exacerbează și mai mult situația, sugerând că oamenii au evoluat prin întâmplarea unor mutații genetice aleatorii. În consecință, am evoluat prin pur „întâmplare”, care prin extensie înseamnă: fără un scop subiacent pentru existența noastră. Teoria darwiniană a eliminat ultima legătură dintre Dumnezeu, spirit și experiența umană. În plus, darwinismul subliniază că evoluția se bazează pe „supraviețuirea celui mai apt în lupta pentru existență”. Pentru știință, sfârșitul luptei pentru evoluție este pur și simplu reprezentat de „supraviețuire”. În ceea ce privește mijloacele pentru acest scop, se pare că orice merge. Darwinismul lasă omenirea fără o busolă morală.
Un Univers newtonian mecanic în combinație cu teoria evoluției aleatoare a lui Darwin ne deconectează de Natură și spirit, legitimând în același timp exploatarea și degradarea semenilor noștri și a mediului.
Știința modernă a determinat lumea să treacă de la aspirațiile spirituale la un război pentru acumularea materială. Pe lângă terorizarea populației umane a lumii, „progresul” științific a terorizat-o însăși pe Mama Natură. Credo-ul nostru, „Better Living Through Chemistry”, a condus la eforturile noastre de a controla natura cu produse petrochimice toxice. Drept urmare, am poluat mediul înconjurător, am subminat armonia biosferei și ne conducem rapid spre dispariție.
Totul nu este pierdut. Progresele de la frontiera științei oferă noi perspective care oferă o lumină strălucitoare la capătul acestui tunel întunecat. În primul rând, spre deosebire de accentul pus pe tărâmul material newtonian, știința mai nouă a mecanicii cuantice relevă faptul că Universul și toată materia sa fizică sunt de fapt făcute din energie imaterială. Atomii nu sunt particule fizice; sunt formate din vortexuri energetice asemănătoare nano-tornadelor.
Fizica cuantică subliniază că tărâmul energiei invizibile, denumit în mod colectiv câmpul, este forța primară de guvernare a tărâmului material. Este mai mult decât interesant faptul că termenul câmp este definit ca „forțe în mișcare invizibile care influențează tărâmul fizic”, deoarece aceeași definiție este folosită pentru a descrie spiritul. Noua fizică oferă o versiune modernă a spiritualității antice. Într-un Univers făcut din energie, totul este încurcat, totul este unul.
Cercetarea biomedicală a răsturnat recent credința larg răspândită că organismele sunt roboți controlați genetic și că evoluția este condusă de un mecanism aleatoriu, de supraviețuire a celui mai potrivit. Ca „roboți” controlați genetic, suntem făcuți să ne percepem pe noi înșine ca „victime” ale eredității. Genele ne controlează viața, dar nu ne-am ales genele și nici nu le putem schimba dacă nu ne plac trăsăturile noastre. Percepția victimizării genetice duce inevitabil la iresponsabilitate, deoarece credem că nu avem nicio putere asupra vieților noastre.
Noua știință captivantă a epigeneticii subliniază faptul că genele sunt controlate de mediu și, mai important, de percepția noastră asupra mediului. Epigenetica recunoaște că nu suntem victime, ci stăpâni, deoarece ne putem schimba mediul sau percepțiile și putem crea până la 30,000 de variații pentru fiecare dintre genele noastre.
Fizica cuantică și epigenetica oferă o perspectivă uimitoare asupra misterului conexiunii minte-corp-spirit. În timp ce fizica newtoniană și teoria genetică resping puterea minții noastre, noua știință recunoaște că conștiința ne înzestrează cu abilități creative puternice pentru a ne modela viața și lumea în care trăim. Gândurile, atitudinile și convingerile noastre controlează comportamentul, reglează expresia genelor și asigură experiențele noastre de viață.
Spre deosebire de mutațiile aleatoare, știința a identificat mecanisme de mutație „adaptative”, în care organismele își ajustează genetica pentru a se conforma condițiilor de mediu existente. Nu am ajuns aici întâmplător. Fiecare nou organism introdus în biosferă a susținut armonia și echilibrul în Grădină. Fiecare organism este intim implicat cu mediul într-un pas de deux delicat. Existența umană nu este un accident întâmplător, ci un eveniment atent coregrafiat care ține cont de natura cooperantă a biosferei. Oamenii au evoluat ca forță cea mai puternică în sprijinirea vitalității Naturii. Cu toate acestea, am folosit greșit această putere și acum plătim prețul pentru comportamentul nostru distructiv.
Crizele cu care ne confruntăm ne prezintă cea mai mare oportunitate din istoria omenirii – evoluția conștientă. Prin conștiință, mintea noastră are puterea de a ne schimba planeta și pe noi înșine. Este timpul să luăm în considerare înțelepciunea vechilor indigeni și să ne canalizăm conștiința și spiritul pentru a îngriji Grădina și nu a o distruge.
Povestea vieții umane pe Pământ nu a fost încă stabilită. Evoluția noastră depinde dacă suntem dispuși să facem schimbări în convingerile și comportamentele noastre individuale și colective și dacă suntem capabili să facem aceste schimbări în timp. Vestea bună este că biologia și evoluția sunt de partea noastră. Evoluția – ca și raiul – nu este o destinație, ci o practică.
O vindecare miraculoasă așteaptă această planetă odată ce ne acceptăm noua responsabilitate de a îngriji în mod colectiv Grădina. Când o masă critică de oameni deține cu adevărat această credință în inimile și mințile lor și începe să trăiască din aceste adevăruri, lumea noastră va ieși din întuneric într-o schimbare a lumii bazată pe conștiință – o evoluție spontană pentru oameni, de către oameni.
Focus: „Rolul spiritualității într-o schimbare de lume” (transformare rapidă și fundamentală). Spiritualitatea este un factor important care ne ajută să ne îndreptăm către o lume mai pașnică, umană și durabilă atunci când intră în fluxul de idei și valori care ghidează activ procesele de schimbare.